Omenirea nu s-a născut într-un singur loc, dintr-o pereche primordială. A „explodat” în mai multe centre de pe planetă care la un moment dat s-au intersectat. În Carpați a fost un astfel de centru în care s-a născut poporul Pelasg, strămoșii dacilor și ai românilor. Aceștia, la un moment dat au „roit” în Asia, Nordul Africii pânâ în Japonia. La un alt moment dat unii s-au întors din India, în patria zeilor.

Moment de confuzie pentru istorici care au inventat poporul indo-european. În afară de nume n-au găsit nici o caracteristică de popor unitar.

Munții Carpați, ca locuințe a „zeilor”, în fapt regi pelasgi zeificați de populație, erau locuri magice. Dacii au preluat de la Pelasgi cunoștințele și locurile și au transformat vârfurile cele mai înalte în sanctuare de meditație religioasă.

Așa a apărut Triunghiul de Aur din Carpați, un triunghi invizibil între Vârful Omu și crestele Munţilor Retezat şi Ceahlău. Trei puncte încărcate cu energii pe care doar unii le simt, toți ceilalți făcând mișto de așa ceva, scrie mistere-romania.info.

„Cel mai înalt dintre munţi e Ceahlăul, care, dacă ar fi fost cunoscut celor vechi, n-ar fi fost mai puţin vestit decât Olimpul, Pindul sau Pelion… în mijlocul lui se vede o foarte veche stană de piatră, înaltă de cinci coţi, care înfăţişează o babă înconjurată de 20 de oi, din care curge necontenit un izvor de apă.

Îţi vine greu să spui cu siguranţă dacă natura şi-a arătat în acel monument jocurile sale, sau dacă mâna iscusită a unui meşter l-a ridicat astfel, căci statuia nu este aşezată pe nici un soclu, ci se ţine una cu întreaga stâncă, având însă pântecele şi spatele libere; şi dacă ai voi să admiţi că s-ar fi uns crăpăturile cu vreun var fabricat de om, totuşi nu poţi concepe în ce chip s-a adus acel izvor prin picior în partea în care curge, pentru că împrejur nicăieri nu se vede vreo fântână sau urmele vreunui curs de apă.

E probabil să fi servit pentru cultul idolilor acelor neamuri, iar preoţii lor obişnuiau aci prin mijloace naturale, aci prin meşteşugurile magiei, să facă lucruri prin care să poată produce în mulţimea lesne-încrezătoare admiraţia şi credinţa în divinitate.” spunea Dimitrie Cantemir

Acest triunghi este dublat de o rețea de aproximativ 500 de kilometri de tuneluri care străbat munții în toate direcțiile.

Ca o curiozitate, de neexplicat este gestul dacilor ca în caz de război să se refugieze în peșteri știindu-se faptul că o astfel de strategie este una greșită pentru că dușmanii pot bloca gura peșterii. Lucru care s-a și întâmplat în munții Dobrogei când romanii au zidit o astfel de intrare.

Și totuși, ce armă te poate convinge că este mai bine să te refugiezi într-o peșteră decât în pădure, în vârful munților?